Colectarea si valorificarea anvelopelor uzate In România?

Asadar, ce se intampla sau ar trebui sa se intample cu anvelopele uzate din Romania. Cat de bine sunt valorificate acestea? Ce neajunsuri are sistemul legislativ de management al fluxului de anvelope uzate? Cum comunica actorii din piata cu reprezentantii statului? Acestea sunt o parte din intrebarile la care raspunde Florin Brabete – directorul executiv general Eco Anvelope – singura societate de gestiune a fluxului de anvelope uzate din Romania.

In ce context a aparut societatea Eco Anvelope? In anul 2002, la initiativa Ministerului Mediului si a Ministerului Industriilor de pe atunci, dar si a Comisiei Nationale de Reciclare a Materialelor, au fost adusi fata in fata reprezentanti ai producatorilor si importatorilor de anvelope, dar si ai jucatorilor din industria producatoare de ciment – singurii in masura sa raspunda nevoilor de valorificare a anvelopelor uzate la acea data. S-a creat atunci un grup de lucru care a pus bazele unei hotarari de guvern care sa reglementeze activitatea de colectare si valorificare a anvelopelor uzate pe teritoriul Romaniei.



Care este domeniul de activitate a societatii Eco Anvelope?
Managementul fluxului de anvelope uzate. Noi identificam, pe de o parte, importatorii si producatorii de anvelope, deci facem contract de preluare a responsabilitatii, pe care o transferam mai departe colectorilor si valorificatorilor autorizati, pe de alta parte. Membrii fondatori ai Eco Anvelope sunt Continental Automotive Products, Goodyear Dunlop Tires Romania, Michelin Romania, Pneurom (actualmente Pirelli, care a preluat partea Pneurom, atunci cand a aparut in Romania) si Tofan Grup.

Legislatia pusa la punct atunci, in 2004, a fost din start conforma cu cerintele Uniunii Europene?
Atunci nu exista si nici acum nu exista o directiva europeana specifica domeniului anvelopelor, ci se vorbeste doar despre deseuri in sensul larg al cuvantului. Atunci am luat ca exemplu ceea ce se facea in alte tari din comunitate. S-a nascut atunci H.G. 170/2004 care obliga toti producatorii si importatorii de anvelope noi sau second hand sa colecteze un anumit procent din anvelopele puse pe piata in anul anterior, procent care a crescut de la an la an, ajungand in prezent la 80 %. Acest lucru se poate face de catre ei insisi (importatori sau producatori) autorizandu-se sa faca activitatea de colectare pentru a atinge obiectivele impuse sau transferand activitatea de colectare catre o societate de gestiune, autorizata sa preia aceasta obligatie. In acea hotarare de guvern se specifica si modul de infiintare a unei astfel de societati. Din pacate insa, legea a fost de multe ori inteleasa si aplicata dupa bunul plac al celor care au ales sa faca aceasta activitate fara autorizatie. Legea exista si spune foarte clar ce trebuie facut, dar dincolo de ea nu exista un control activ din partea organelor competente sa faca acest control.

Ce autoritate este competenta sa faca controale in acest domeniu?
Ministerul Mediului, prin Garda Nationala de Mediu, Administratia Fondului de Mediu sau chiar Ministerul Economiei, Directia Reciclarea Materialelor. Oricum, un astfel de control ar trebui facut de cineva.

Cum se remediaza situatia?
Ar trebui definita mai bine in lege notiunea de colectare, adica cine anume are voie sa o faca si in ce scop.

Cum colaborati cu ministerul mediului, respectiv cel al economiei?
Cu cei de la Ministerul Economiei e in regula, caci cu ei lucrez. Cu cei de la mediu nu lucrez, caci ei nu ma autorizeaza si nu le raportez nimic. Acum cativa ani am organizat o serie de seminarii cu cei de la mediu – Fondul de Mediu si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Acolo au venit persoane de la agentiile de mediu din teritoriu, dar nu stiu sa va spun mai mult decat ca s-a simtit putin o schimbare in bine, dar a fost pentru o scurta perioada. Iar atat timp cat schimbarile politice genereaza si in teritoriu fluctuatii mari de personal, iar cei care pleaca nu transmit celor care le urmeaza practica din domeniu, e tare greu. Asa incat astfel de seminarii ar trebui sa capete un caracter permanent, dar bani sunt din ce in ce mai putini.

Obiectivele de colectare si valorificare a anvelopelor in Romania...
Legea spune clar: trebuie sa colectam si sa valorificam in fiecare an 80 %, incepand din 2007, din cantitatea de anvelope pusa pe piata anul anterior.

Aceasta tinta este atinsa mereu?
In cadrul Eco Anvelope, da. Despre ceilalti, nu stiu. Cine sunt ceilalti? Cati sunt ceilalti? Ce cantitate colecteaza ei? Cate anvelope se pun pe piata anual in Romania? Nu se stie. Avem doar cifre in baza raportarilor care se fac. Dar cati raporteaza? Si mai e ceva, cate raportari sunt reale? Cati dintre actorii de pe piata sunt corecti? E greu de apreciat.

Exista vreun neajuns in tot acest sistem de colectare si valorificare a anvelopelor uzate?
Cel mai important – faptul ca la ora actuala e greu sa afli ce cantitate de anvelope a fost pusa in piata la nivel national, respectiv ce cantitate a fost colectata. Nu se poate face astfel o situatie nationala pentru ca sunt multi colectori pe piata care nu fac raportari. La nivelul Eco Anvelope insa, da, stim foarte bine cantitatea pusa pe piata de producatorii si importatorii cu care colaboram.

Cum va desfasurati dumneavoastra activitatea la nivel de societate?
Noi avem colectori autorizati in toata tara. Actionam la nivel national. Deci nu facem aceasta activitate doar acolo unde ne place sau unde ar fi anvelope mai multe si e mai usor de facut colectare. Noi facem si pe varful muntelui, si in judetul Vaslui, si la Bucuresti, si in Teleorman, si in Tulcea. Colectorul zonal preia anvelopa uzata, o aduce la platforma proprie, o selecteaza pe tipo- dimensiuni. Daca mai e buna de resapat, o directioneaza catre resapare. Daca mai e buna de vandut ca second-hand, o trimite spre vanzare, iar ce este deseu nereutilizabil pleaca spre valorificatori cu care avem contract – fie valorificare materiala, fie termoenergetic.

Cat la suta se valorifica material? Cat la suta se arde?
Cam 70 % din anvelopele colectate sunt arse. 30 % merg la valorificare materiala, unde includem si rasaparea. Sunt tari ale Uniunii Europene care au adaptat procente obligatorii de resapare, de granulare, de valorificare termoenergetica. Dar ei au si facilitati si cultura pentru asa ceva. O anvelopa utilizata – ma refer aici la cele pentru autocamioane, poate fi rasapata de patru ori si regravata o data. Dar cine cumpara la noi anvelope resapate?

De ce e nevoie de o preocupare activa in domeniul anvelopelor?
Anvelopa uzata este un material nobil. Contine o serie de substante chimice cu potential energetic, dar si pentru productie, ca sursa de materie prima secundara. E un produs chimic stabil. Polueaza doar daca e aprinsa. Insa anvelopele nu se autoaprind si nu se aprind usor, dar odata aprinsa, se stinge foarte greu. Dar sigur, nu e bine sa lasi deseuri in natura, e bines a te preocupi de el, mai ales ca anvelopa are si un potential economic. Oamenii trebuie sa stie ca ducand anvelopele uzate la un colector, aceasta actiune vine sa scada pretul anvelopei noi pe care o va cumpara. Asta nu s-a inteles si nu stiu cand o sa se inteleaga. Noi punem o ecovaloare pe acest serviciu pe care il facem – colectare, transport, valorificare. Ecovaloarea este insa una infima – la nivelul anului 2009 a fost de 337,5 lei/tona, adica doi-trei lei pe anvelopa de turism.

Valorificarea termoenergetica a anvelopelor nu contravine notiunii de ecologie?
Nu, intrucat valorificatorii termoenergetici, in lipsa anvelopelor, ar utilize carbune. In plus, ei folosesc totul dintr- o anvelopa, inclusive metalul. Iar temperatura mare din cuptor face sa se descompuna anumiti compusi chimici care, la o ardere in natura, in mediu necontrolat, ar provoca o poluare semnificativ mai mare decat in cadrul acestui proces. Dar au si ei filtre la emisia in atmosfera, se fac controale...

Este bine ca anvelopele se ard?
A nu se intelege ca sunt de partea valorificarii termoenergetice. Cum de altfel nu sunt nici de partea valorificarii materiale, caci e o valorificare prin care practic se ascunde gunoiul sub pres. Practic, ei ce fac la valorificarea materiala? Toaca niste anvelope, le granuleaza si fac pavele, talpi, mai stiu-eu-ce, dar si acelea vor ajunge in curand deseuri. Practic, prin aceste operatiuni, se fac din anvelope niste produse de dimensiuni din ce in ce mai mici care mai devreme sau mai tarziu ajung la groapa de gunoi, in loc sa fie recuperate si reciclate. Cu cat produsele rezultate in urma valorificarii anvelopelor sunt mai mici, cu atat mai greu sunt de controlat. Si stim foarte bine ce se intampla la noi in tara la gropile de gunoi.

Ce ar trebui facut?
Inca nu s-a inventat nu sistem de valorificare superioara a anvelopei. Exista proiecte de cercetare la nivel mondial. Problema este ca fiind un produs chimic stabil, nu poti rupe legaturile dintre acele produse chimice. Deloc. Adica nu poti intoarce o anvelopa in produsele de baza – cauciuc natural ori sintetic, negru de fum... Sunt inca de parere ca acel sistem nu s-a inventat deocamdata, sunt sigur ca in timp se va rezolva ceva in acest sens. Din punctul meu de vedere, in acest moment o masura mult mai buna ar fi stocarea pentru un viitor fie in asteptatea unui sistem mai bun de valorificare, fie chiar in ideea valorificarii termoenergetice in centralele termoelectrice, dar intr-un mod organizat, atunci cand nu vom mai avea ce arde.

Cum a fost afectat domeniul de colectare si valorificare a anvelopelor dupa instaurarea crizei economice?
Am fost afectati mai ales datorita vanzarilor de anvelope. Iar in conditiile in care la nivelul anului 2008 a fost pusa pe piata o cantitate mare de anvelope, anul acesta am avut o obligatie mare. Iar in tot anul 2009 nu prea s-au vandut anvelope, deci oamenii si-au inlocuit anvelopele mai rar, prin urmare noi nu am avut ce colecta. Anul 2009 a fost un an foarte greu in a gasi anvelopele.

Ce se va intampla anul viitor?
Mi-as dori foarte mult sa fie invers – sa fie foarte multe anvelope in piata, iar noi sa avem de colectat o cantitate mica datorita volumului mic din 2009. Si abia atunci sa-i vedem pe domnii detinatori de anevlope cum alearga sa ne cheme sa le preluam anvelopele. E o problema cu detinatorii de anvelope uzate – conditioneaza predarea lor, mai precis – cer bani sau vor alte „atentii”. Ei nu inteleg ca noi le preluam practic gunoiul pe care activitatea lor il genereaza. Si-l preluam gratis. Dar ei nu inteleg asa. Ei cred ca se face o invarteala cu anvelopele astea, ca se castiga ceva.

Si nu se castiga?
Nu, noi nu primim nimic. In fapt, noi dam bani pe tot fluxul. Platim colectarea, platim transportul, platim valorificarea. Fata de sistemul de gestiune a deseurilor electrice si electronice, noi nu primim nimic. Eu la acele deseuri nici nu as fi pus ecotaxa aceea, pentru ca dintr-un frigider, spre exemplu, tu obtii cupru, aluminiu, fier... Ai niste cheltuieli cu colectarea, transportul dezmembrarea, dar ti le acoperi din vanzarea produselor rezultate. Dar eu nu vand nimic. Inca! Poate, candva, o sa vand si eu anvelopa. Atunci automat se va subventiona si poate ecovaloarea va fi zero. Practic acesta este rolul nostru, de a optimiza costurile in sensul reducerii lor. Sau macar de a le mentine constante, in sensul ca iei dintr-parte sa dai in cealalta, adica sa nu faci profit. Pentru ca noi nu distribuim dividende. Prin statut, eventualul profit e reinvestit in aceasta activitate. Actionarii nostri – Pirelli, Good Year, oricum nu primesc nimic din profit, din contra – eventualele pierderi le suporta ei, asta in conditiile in care noi ne oferim serviciile si altor importatori ori producatori care nu participa la eventualele pierderi. Ne asumam astfel o responsabilitate in piata si prin activitatea noastra responsabilizam si pe ceilalti.

Cauciucurile uzate, materie prima pentru fabricile de ciment 

Toti detinatorii de anvelope vechi sunt obligati de lege sa le predea unui producator sau colector autorizat, în scopul valorificarii acestora . Oamenii pot duce anvelopele uzate în locul de unde le-au cumparat, la orice vulcanizare sau la orice producator sau importator.

Toti operatorii comerciali care activeaza pe piata anvelopelor au obligatia de a primi anvelopele uzate, indiferent daca au fost sau nu achizitionate de la ei.

In momentul in care anvelopa uzata devine deseu, legislatia prevede ca nu se mai tine cont de brandul care a introdus-o pe piata, ci de cantitate. Astfel, incepand cu anul 2004, in care Guvernul a adoptat o hotarare cu privire la gestionarea anvelopelor uzate, tinta de colectare si valorificare a anvelopelor uzate a crescut de la 60% pana la procentul maxim de valorificare de 80%.

Anvelopele uzate nu pot fi valorificate in proportie de 100% din cauza procesului de uzura a acestora. Eco Anvelope este singura societate care gestioneaza, in prezent, fluxul de anvelope uzate din tara. Aceasta lucreaza cu operatori economici autorizati si specializati in servicii de colectare si valorificare a anvelopelor devenite deseuri.

Aruncarea la întamplare a cauciucurilor folosite se sanctioneaza cu amenda de pana la 10.000 de lei Foto: Mediafax

Eco Anvelope gestioneaza, la nivel national, 13 platfome de colectare a anvelopelor uzate. Directorul societatii Eco Anvelope, Florin Brabete, spune ca la amplasarea platformelor s-a tinut cont de principiul proximitatii.

Acestea au fost infiintate la nu mai mult de 250 de kilometri de centrele de valorificare a anvelopelor uzate, scopul fiind de a eficientiza costurile de operare.

Daca persoanele fizice sau companiile arunca anvelopele uzate in mediul inconjurator, in loc sa le predea spre colectare si valorificare la un operator specializat, ele sunt sanctionate, potrivit legislatiei in vigoare, cu amenzi cuprinse intre o suta si zece mii de lei.

Un leu pentru fiecare kilogram nevalorificat

Legea prevede ca producatorii si importatorii de anvelope sa predea spre valorificare unor operatori specializati aceeasi cantitate de anvelope pe care au pus-o pe piata. De exemplu, la 100 de tone de anvelope comercializate intr-o anumita perioada, un agent economic trebuie sa preia de la consumatorii finali 100 de tone de anvelope uzate, prin intermediul unui colector autorizat.

In caz contrar, producatorul sau importatorul respectiv trebuie sa plateasca la Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) o taxa de un leu pe kilogramul de anvelopa. Plata se face avand in vedere diferenta dintre obiectivul anual pe care si-l propune compania respectiva referitor la cantitatea de anvelope trimisa catre valorificare si obiectivul realizat efectiv de catre aceasta.

In 2007, suma colectata la AFM din taxa pentru anvelope a fost de circa 130.500 de lei, iar in 2008 s-au incasat de aproape cinci ori mai mult, respective circa 630.000 de lei.

Nedepunerea la termen a declaratiilor privind obligatiile la Fondul pentru Mediu constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 2.500 lei, potrivit presedintelui AFM, Vlad Marcoci. Astfel, in anul 2007, 54 platitori unici au achitat taxa mentionata mai sus, iar in anul 2008, au fost inregistrati in evidenta AFM 33 platitori.

Valorificarea anvelopelor in Europa

La ora actuala, anvelopele uzate pot fi reciclate in intregime. La nivel european, cele mai multe provin de la de autobuze, camioane si din parcul de masini de turism, potrivit directorului Eco Anvelope. In Finlanda, de exemplu, incepand cu anul 2000, peste 90% din anvelopele uzate colectate sunt reciclate.

In Belgia, din 2006, au fost introduse noi obiective si masuri, astfel incat toate anvelopele uzate colectate sa fie resapate (procedeu prin care se inlocuieste banda de rulare a anvelopelor uzate) sau reciclate.

Legislatia din Romania si alte tari ale UE, cu privire la anvelopele uzate, vine in intampinarea unei viitoare directive, sustine Calin Istratoiu, director in cadrul Directiei de Reciclare a Materialelor din Ministerul Economiei.

Directiva europeana

Directorul Eco Anvelope spune ca multe tari europene propun modificarea Directivei Europene privind Deseurile, pentru a schimba statutul de deseu al anvelopei uzate. Acestea solicita ca produsele obtinute din anvelopele uzate sa fie considerate materie prima secundara si sursa de energie.

Clientul plateste pentru gestionarea deseurilor

La achizitionarea fiecarei anvelope de la un importator sau un producator autorizat, respectiv client al societatii Eco Anvelope, cumparatorul trebuie sa plateasca un cost suplimentar de 0, 033 lei pe kilogramul de anvelopa, numit ecovaloare.

Pentru o anvelopa de turism de sapte kilograme, de exemplu, ecovaloarea ajunge la 2,2 lei. Suma obtinuta din aceasta taxa acopera toate costurile necesare serviciilor pentru gestionarea fluxului de anvelope, respectiv colectarea anvelopelor uzate, transportul acestora de la platforma de colectare la centrul de valorificare, procesul de valorificare si costurile de functionare a societatii.

Directorul Eco Anvelope spune ca la predarea anvelopei uzate, consumatorul nu beneficiaza de nicio recompensa materiala, insa cu cat acest proces de returnare a anvelopelor uzate va fi mai des, cu atat ecovaloarea va fi mai mica.

 Anvelope putine pe o piata cu supracapacitate de valorificare 

 In tara exista 13 platforme de colectare a anvelopelor uzate.
Anvelopele sunt valorificate in doua moduri: material, prin reciclare, si termic, prin coincinerare in fabricile de ciment. In urma valorificarii materiale, anvelopele uzate sunt transformate in granule din care se obtin, ulterior, covorase de cauciuc pentru masini, garnituri pentru frana, semne rutiere, roti pentru carucioare, covoare de protectie in spatiile de joaca si alte articole tehnice.

Coincinerarea anvelopelor uzate in fabricile de ciment este importanta prin cantitatea de combustibil conventional pe care o poate inlocui datorita puterii calorice ridicate. Potrivit directorului Eco Anvelope, o tona de anvelope este echivalentul a 700 de kilograme de combustibil conventional.

In Romania exista sapte fabrici de ciment, din care sase au instalatii de coincinerare. Capacitatea de valorificare a anvelopelor uzate a fiecareia dintre aceste fabrici este de circa 20.000 de tone pe an, ceea ce inseamna ca anual se pot incinera peste 100.000 de tone de anvelope uzate. Pe piata, insa, se introduc circa 50.000 de tone de anvelope.

„Daca tinem cont si de cantitatea pierduta prin uzura, colectam anual doar 40.000 de tone de anvelope. Deci piata este deficitara, in ceea ce priveste anvelopele uzate, in contextul in care avem o supracapacitate de incinerare”, spune Brabete.
Tinta de colectare, periclitata in 2009

Directorul Eco Anvelope se asteapta ca, anul acesta, cantitatea de anvelope pusa pe piata sa fie mult mai mica, din cauza mult discutatei crize financiare, ceea ce inseamna ca tinta de colectare si valorificare a anvelopelor uzate nu va putea fi atinsa.

„In aceasta situatie, problema este ca operatorii vor fi nevoiti sa plateasca penalitati nejustificate la Fondul de Mediu. De aceea, probabil ca ma voi lupta cu cei de la Administratia Fondului de Mediu pentru scutirea de la taxa”, mai spune Brabete.

Eco Anvelope te scapa de grija pneurilor uzate

Principala preocupare a transportatorilor, mai ales in aceasta perioada, este reducerea, pe cat posibil, a costurilor operationale si de intretinere, afectand insa cat mai putin buna functionare a companiei. Insa nu toate firmele de profil profita de modalitatile de reducere a cheltuielilor. Putini stiu ca exista o societate care le poate scapa legal si gratuit de grija pneurilor uzate. Eco Anvelope gestioneaza recuperarea si valorificarea acestora la nivel national, prin colaborarea cu firme care colecteaza si transporta deseurile de anvelope in vederea valorificarii materiale sau termoenergetice. 

 Eco Anvelope presteaza un serviciu integrat, care presupune atat colectarea, cat si transportul si valorificarea anvelopelor uzate, pentru producatori si importatori, adica pentru cei care le introduc pe piata romaneasca pentru prima oara, fie ele noi, second-hand sau resapate. Pentru acest tip de serviciu, clientii societatii plateau, in 2008, 339 de lei/t de pneuri uzate, iar in 2009 tariful a scazut cu 1,5 lei/t, in conditiile in care euro a crescut. Practic, Eco Anvelope strange acesti bani de la importatori si producatori si plateste serviciile de colectare, respectiv transport si valorificare a pneurilor uzate, organizand fluxul acestora. ,,Cautam colaboratori care sa raspunda cerintelor noastre din punct de vedere al respectarii procedurilor de colectare si al costurilor. Organizam in fiecare an o analiza de oferta, pentru a identifica acei operatori economici care se potrivesc cu cerintele noastre. Cautam intotdeauna ca metodele de valorificare ecologica sa nu coste, practic, pentru ca principalul nostru scop, pe langa cel de protejare a mediului inconjurator, care este in vizorul nostru tot timpul, este acela de a reduce cheltuielile cu colectarea, transportul si valorificarea", a declarat Florin Brabete, director general al Eco Anvelope.
Din banii incasati pentru acest serviciu complex, o cota parte de 5-6% este destinata cheltuielilor de functionare, iar restul se foloseste pentru realizarea colectarii, transportului si valorificarii. In cazul in care nu se realizeaza obligatia de colectare si valorificare, importatorii sau producatorii trebuie sa plateasca o contributie la Fondul pentru Mediu de 1 leu/kg de anvelopa uzata necolectata si nevalorificata. Aceasta contributie este de trei ori mai mare decat costul serviciului prestat de Eco Anvelope. Pentru o anvelopa de autoturism, care poate avea intre 6 si 13 kg, aceasta contributie se poate ridica la 6-13 lei, fata de 2,4 lei/anvelopa, cat este ecovaloarea.

  "E foarte mult, inseamna cam 1000 de lei/t. Acum nu stiu in ce masura se reuseste controlul celor care nu si-au indeplinit sarcina, dar asta tine de Ministerul Mediului, de Administratia Fondului pentru Mediu", a declarat Florin Brabete.
Ridicarea anvelopelor uzate se face dupa ce detinatorii, persoane fizice sau juridice, contacteaza societatea sau pe unul dintre colectorii sai autorizati.
Acestia preiau cantitatea de anvelope uzate pe baza unui contract si a unui proces verbal intre colector si detinator, dupa care sunt intocmite documentele de insotire a transportului (anexa 3). ,,De la 1 ianuarie 2009 a intrat in vigoare o noua lege, HG 1061/2008, care vine sa reglementeze transportul de deseuri periculoase si nepericuloase, dar, in ceea ce ne priveste, ne incadram la deseuri nepericuloase. Si exista o anexa care trebuie completata atat de detinator, de transportator, cat si de destinatarul final al deseurilor de anvelopa. Trebuie inseriata, este document cu regim special", explica Florin Brabete. Desi legea obliga toti operatorii de transport sa aiba contracte icheiate cu cei care se ocupa de preluarea deseurilor rezultate in urma activitatii lor, Florin Brabete este de parere ca nu toti transportatorii stiu ca au aceasta obligativitate. ,,Nu cred ca toti stiu ca le preluam gratis aceste deseuri, pe cand altor operatori trebuie sa le plateasca. Singurul lucru pe care trebuie sa-l faca este sa ne sune si sa programeze ridicarea anvelopelor", a declarat directorul Eco Anvelope. In plus, acesta a mai afirmat ca legea prevede amenzi substantiale pentru cei care arunca deseurile sau le transporta fara documentele insotitoare corespunzatoare. ,,Chiar daca operatorul isi duce singur anvelopele undeva, transportul il costa un om, o masina, motorina, timpul. De ce trebuie sa cheltuiasca acei bani daca noi venim si le preluam gratis? Si le dam si documente in conformitate cu legislatia in vigoare", a spus Florin Brabete.

Mai putine anvelope de colectat
Potrivit directorului general al Eco Anvelope, in 2008 au fost recuperate 30.600 t de anvelope uzate, fiind unul dintre anii cu cel mai mare volum pentru aceasta activitate, fapt datorat atat constientizarii mai bune a detinatorilor de anvelope, cat si ca urmare a publicitatii pe care si-a facut-o societatea.
"Oamenii ne suna, ne contacteaza, deci au aflat de noi, iar colectorii nostri au reusit sa-si imbunatateasca serviciile, deci, practic, nu mai dureaza mai mult de doua zile de la apelare si programare pana la momentul ridicarii deseurilor", a declarat Florin Brabete. Totusi, criza economica pare sa se manifeste si pe acest segment de piata. ,,S-ar putea sa fie prea devreme sa ma pronunt, dar cred ca a inceput sa se vada efectul crizei si la noi, pentru ca gasim din ce in ce mai putine anvelope uzate pe piata", a adaugat directorul Eco Anvelope. Astfel, pentru 2009, obligatiile acelorasi clienti insumeaza colectarea a 31.000 t de anvelope uzate, doar cu 400 t mai mult decat anul trecut, in conditiile in care, potrivit directorului Eco Anvelope, cantitatea ar fi trebuit sa fie cu cel putin 10-20% mai mare. ,,Asta reflecta o scadere a vanzarilor in 2008. Volumul de anvelope uzate colectate a crescut cu 20-25% pe an. Anul trecut au ramas, practic, pe loc. Prin urmare, ne vanzandu-se anvelope, nu vor fi nici anvelope uzate in piata, pentru ca nu se vor schimba", a spus Florin Brabete. Potrivit acestuia, in 2008, societatea a inregistrat pierderi, dar nici 2007 nu a fost un an foarte bun. Pierderile sunt acoperite din profitul anilor anteriori, iar in situatia in care acesta nu exista sau este insuficient, actionarii sunt cei care trebuie sa suporte pierderile. ,,Actionarii societatii, Michelin, Pirelli, Goodyear si Continental, si-au asumat responsabilitatea organizarii fluxului de anvelope uzate, in conformitate cu principiul responsabilitatii extinse. Practic, producatorii se preocupa de soarta anvelopelor de cand se nasc si pana mor", a explicat Florin Brabete. In afara de cei patru, societatea lucreaza pentru inca 26 de mari nume de pe segmentul de pneuri, chiar si dealeri de masini care au si divizie de retail pentru anvelope.
Desi, pentru moment, volumul scazut de anvelope poate fi pus si pe seama sezonului de iarna, cand activitatea din constructii inceteaza, iar circulatia nu este la acelasi nivel ca in lunile calde, ceea ce ar justifica intr-o anumita masura lipsa anvelopelor uzate de pe piata, directorul Eco Anvelope nu crede ca volumul acestora va creste semnificativ in perioada urmatoare. Iar daca la jumatatea anului curent volumul de anvelope uzate se va pastra la acelasi nivel scazut, impiedicand astfel atingerea tintelor, vor fi intreprinse actiuni in colaborare cu Ministerul Mediului, Garda de Mediu sau cu agentiile teritoriale de protectie a mediului, pentru a identifica exact cauza scaderii. ,,Nu este vina noastra ca nu realizam obiectivele, si totusi trebuie sa platim o penalitate. De ce sa platim, atata vreme cat anvelopele uzate nu constituie o problema? Noi am organizat aceasta activitate, functioneaza, si avem drept dovada cantitatile pe care le colectam an de an", a mai spus Florin Brabete.

Resaparea reduce la jumatate costul cu anvelopele
Potrivit lui Florin Brabete, din anvelopele gestionate de societate, cele mai multe, 70% din cantitatea colectata, sunt destinate valorificarii termoenergetice, restul de 30% fiind pentru valorificare materiala: macinare, granulare si piroliza. O foarte mica parte din volumul de anvelope gestionate de societate ajung sa fie resapate, datorita administrarii eficiente a parcurilor auto de catre transportatori. Potrivit lui Florin Brabete, cei mai multi dintre administratorii de pare auto triaza anvelopele in scopul resaparii acelora care se gasesc in stare suficient de buna.
"Asta atat datorita priceperii administratorului de pare auto, cat si dealerului de anvelope. El nu doar iti vinde o anvelopa, ci iti ofera si un serviciu de urmarire si intretinere a ei", explica Florin Brabete. Din acest motiv, inainte de resapare, multi operatori de transporturi recurg si la alte metode de prelungire a duratei de viata a anvelopei, cum este recanelarea. Resaparea anvelopelor, in locul achizitionarii altora noi, presupune o economie substantiala pentru transportatorii cu parcuri auto mai mari, respectiv reducerea la jumatate a costurilor cu pneurile. ,,De asta la noi nu prea ajung anvelope bune de resapat. Ele sunt valorificate la sursa sau sunt vandute. Ei stiu ca exista cautare si le vand celor care se ocupa cu asta, iar aceia le resapeaza si le vand", a mai spus directorul Eco Anvelope.

Scaderea ecovalorii, principalul scop
Potrivit directorului Eco Anvelope, gestionarea acestui serviciu implica un efort constant de eficientizare a activitatii. Se incearca astfel transportarea si valorificarea dupa principiul proximitatii, mai ales ca anvelopele sunt ineficiente in ceea ce priveste transportul, fiind usoare si voluminoase. De asemenea, se cauta constant acei valorificatori care sa nu perceapa bani. ,,Asta facem de fapt. Intervenim in piata cautand acei transportatori si colectori care se incadreaza in anumite costuri, acei valorificatori care nu cer bani. Incercam sa avem o constanta a ecovalorii si chiar sa obtinem o usoara scadere a ei", explica Florin Brabete.
O solutie de eficientizare a procesului de gestionare a fluxului de anvelope o reprezinta, potrivit directorului Eco Anvelope, introducerea obligativitatii de plata a ecovalorii de catre importatori, direct catre societate.
Astfel, importatorii si producatorii sa plateasca lunar ecovaloarea catre societatea de gestiune, iar aceasta sa fie raspunzatoare pentru activitatea respectiva. In momentul de fata, banii merg de la cumparator la dealer, pana la importatorul primar si, dintre acestia, cei care au contract cu societatea platesc pentru activitatea din luna respectiva. Tot importatorii sunt cei care suporta penalitatile daca societatea nu isi indeplineste planul. ,,In momentul in care cineva mi-ar plati pentru ce a pus pe piata, eu as fi raspunzator de ce se intampla, as organiza, cu acei bani, treaba asta, si astfel as fi cel care raspunde in fata legiuitorului, nu mai multe firme", a explicat Florin Brabete. In acest mod, ar fi mai usor de controlat ce se intampla pe piata, pentru ca ar fi o singura societate de verificat.

De la deseu la sursa de energie
Un alt demers pe care Eco Anvelope intentioneaza sa-l realizeze este scoaterea anvelopei de pe lista neagra a deseurilor si clasificarea ei ca sursa de energie sau materie prima secundara. Astfel s-ar putea crea premisele valorificarii termoenergetice a anvelopelor uzate si in alte scopuri, cu respectarea legislatiei de mediu. ,,Astfel as putea vinde anvelopa diminuand costurile cu transportul si colectarea si scazand, in acelasi timp, acea ecovaloare", a explicat Florin Brabete.
Pentru folosirea anvelopelor ca sursa de energie in termocentrale este necesara o investitie in filtre electrostatice, dispozitive cu care sunt dotate doar fabricile de ciment.
La nivel european nu exista o directiva specifica pentru anvelope, dispozitiile respective fiind incadrate in directiva pentru deseuri. Pentru ca exista un interes pentru deseurile de anvelope, o cerere si o oferta, acestea nu constituie o problema stringenta, asa cum se intampla, de exemplu, cu uleiurile uzate. ,,Anvelopele se valorifica. Reprezinta un produs chimic stabil, care poate fi valorificat energetic si material. Pacat ca nu tinem cont de faptul ca poate fi valorificat termoenergetic si in alte locuri si pentru alte scopuri, decat in fabricile de ciment", a declarat Florin Brabete.
Eco Anvelope este singura societate de gestiune a fluxului anvelopelor uzate, reusind sa organizeze si sa coordoneze aceasta activitate la nivel national si acoperind practic toate judetele din Romania, fara a face rabat la calitatea serviciilor prestate. Celelalte firme de pe acest segment de piata practica doar colectarea si/sau valorificarea lor. Potrivit Hotararii de Guvern 170/2004, importatorii si producatorii de anvelope pot fie sa realizeze colectarea si valorificarea prin transferarea obligatiei catre o societate de gestiune, fie sa-si indeplineasca singuri aceasta obligatie de colectare si valorificare.

 sursa: ecoanvelope.ro